muntealb

În principal din motive de compatibilitate şi pentru că nu vreau să le creez bătăi de cap în plus producătorilor de softuri. N-am chef să mă apuc să le zic, vedeţi că am schimbat denumirea limbii, din următoarele motive. Cei care creează softuri care pot fi traduse trebuie sprijiniţi şi nu zăpăciţi cu informaţii de care nu sînt interesaţi. Pe situl meu pot să fac ce schimbări vreau, pentru că nu trebuie să-mi expun argumentele, din moment ce le ştiu deja. De altfel schimbarea din "română" în "rumînă" este de dată recentă, nu are mai mult de o lună. Iar numărul de descărcări ale traducerilor nu s-a modificat deloc în urma schimbării. Cine are nevoie de traducere o descarcă şi o foloseşte, că doar este gratis. În plus de asta, problema principală nu este dezbaterea grafiei rumîn/român, Î/ sau sînt/sunt. Nici pe departe. Problema cea mai gravă este refuzul unei mari părţi a populaţiei de a folosi softuri în limba maternă. Din discuţiile pe tema asta la care am participat a reieşit că o parte importantă din populaţie iubeşte engleza şi în acelaşi timp şi-a pierdut încrederea în limba maternă, pe care nu o mai priveşte ca pe o limbă modernă şi modernizabilă, ci ca pe una primitivă şi care nu trebuie modernizată, pentru că oricum engleza este mai bună. Aici este problema serioasă, în această percepţie greşită şi fatalistă (mioritică) a populaţiei, percepţie pe care nici una dintre oficialităţi nu a încercat să o combată de cînd folosirea calculatoarelor a devenit foarte răspîndită. Degeaba se spune "mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim", degeaba se vorbeşte de originea latină, degeaba s-a făcut relatinizarea din secolul XIX, degeaba s-a luat decizia în 1993 de revenire la grafia cu  şi "sunt". Toate astea n-au folosit la nimic din momentul în care calculatoarele personale au intrat în casele oamenilor. PC-urile au ajuns în postura, absolut nemeritată, de călăi ai limbii noastre, cînd de fapt calculatoarele personale permit folosirea softurilor în orice limbă de pe glob, dacă există traducere pentru ele. Este straniu ce s-a întîmplat aici, fiind vorba de singura ţară din Europa unde aproape nimănui nu-i mai pasă de limba maternă de cînd cu englezirea adusă de calculatoare şi internet. Acest lucru se vede din lipsa de interes pentru scrierea corectă a limbii (cu diacritice), produsă de absenţa aproape generalizată de pe piaţă a tastaturilor cu mapare corespunzătoare alfabetului limbii oficiale, ca şi mai ales din faptul că marea majoritate a calculatoarelor sînt livrate cu sistemul de operare în engleză.

Ha, ha, ha, eşti cu adevărat masochist, altfel n-ai continua să-ţi arăţi ignoranţa cu fiecare mesaj postat. Uite, în ultimul mesaj tocmai demonstrezi că nu ştii ce este aia "limbă literară". Ei bine, limba literară nu are legătură cu grafia, deci faptul că un material este scris cu Î peste tot şi cu "sînt" nu înseamnă că nu este scris în "limba literară". Aşa cum ţi-am mai explicat, există cărţi şi ziare scrise cu această grafie, iar populaţia continuă să le cumpere şi să le citească, fără a avea cea mai mică problemă. Ca să nu mai spun de faptul că o bună parte din populaţie scrie astfel. Ca să înţelegi mai bine lucrurile, am să ofer o paralelă ce se referă un subiect cu care eşti probabil familiarizat, anume limba armână (aromână). În momentul de faţă există două alfabete în uz pentru armână, unul cu 6 diacritice şi altul cu 1 diacritică. Ambele sînt folosite şi nu spune nimeni că doar unul dintre alfabete este potrivit pentru a se scrie în "limba literară", deşi diferenţele dintre cele două alfabete armâne sînt mult mai mari decît cele dintre grafiile româneşti cu Î/sînt şi Â/sunt. Pot să-ţi dau şi exemplu sîrbilor, care au două alfabete în uz, unul chirilic şi altul latin, ambele fiind folosite pentru cărţi şi ziare, fără ca să apară acuze de nefolosire a limbii literare cînd se scrie cu unul sau altul dintre alfabete. Trebuie să recunosc că mă distrează de minune mesajele tale agresiv-manipulatoare, în buna tradiţie propagandistică. Şi mă distrează şi faptul că îţi închipui că eşti convingător şi că poţi să influenţezi părerea cuiva prin astfel de metode complet depăşite. Te comporţi de parcă ai fi fost resuscitat din trecut, din perioada în care se credea că propaganda patriotardă reprezintă o soluţie. Dar cel mai grav este că tu nu sesizezi ineficienţa acestei propagande, mai ales acum cînd poţi vedea acest lucru uitîndu-te în jurul tău. Nu se poate să nu fi observat că propaganda nu-i poate ţine pe oameni în ţara lor şi că se pleacă pe capete, cu sutele de mii şi milioanele. Degeaba s-a inventat în secolul XIX lăudăroşenia cu ROMÂNIA, descinsă din ROMANIA (numele dat Imperiul Roman). Cuvîntul ROMÂNIA a rămas doar pe post de iluzie optică de prostit străinii şi nimic mai mult. Ba chiar în ziua de azi străinii confundă ROMANIA (numele adoptat relativ recent în engleză al ROMÂNIEI) cu "Ţara Ţiganilor", pentru că în engleză ţiganii se numesc ROMA. Complet dezinteresat de astfel de lucruri, poporul îşi face bagajele şi părăseşte ţara "continuatoare a imperiului roman", aşa cum îşi părăseşte şi limba, descendentă din latină. Nu este de niciun folos că ţara se numeşte "România" şi limba se numeşte "română", asta nu mai contează deloc pentru miile de oameni care pleacă lunar pentru a se stabili în alte ţări. Nu cu propagandă patriotardă se păstrează populaţia în ţară, cred că oricine şi-a putut da seama de acest lucru şi înainte şi după 1990. Şi nu cu propagandă patriotardă este determinată populaţia să continue să-şi folosească limba maternă şi s-o scrie în mod corect, cu diacritice. Eu am participat la multe discuţii despre starea limbii actuale şi despre tendinţa de a o abandona în favoarea englezei cînd vine vorba de folosirea calculatorului. La nici una din aceste discuţii nu am observat participarea lui Toli Cuturicu...

Toli Cuturicu, nu te pot împiedica să te faci de rîs, dacă asta intenţionezi. Ţi-am mai spus că problema ta este că te comporţi ca un politruc comunist, care crede că poate suplini prin agresivitate şi propagandă lipsa argumentelor. Cred că nu te aştepţi ca eu să urmez sfaturile unuia care minte pe faţă, susţinînd că el cunoaşte limba vorbită în Transnistria. Dar continui să mă distrez pe seama vorbelor tale, mai ales că acum ceva vreme mă făceai moldovean din Basarabia, iar acum mă faci moldovean din Transnistria. Este incredibil cum tu nu percepi faptul că te porţi exact ca un comunist habotnic, deşi clamezi că eşti anticomunist. În comunism nu exista libertate de exprimare, pentru că părerile diferite de cea oficială nu erau tolerate. Cine se îndepărta de linia partidului era numit deviaţionist şi era pedepsit prompt de activiştii comunişti, care se asigurau că nimeni nu pericilitează poziţia oficială prin adoptarea unor poziţii alternative. Pe situl meu, dar şi în general, eu am dreptul să adopt orice poziţie vreau referitoare la popor şi limbă, pentru că îmi exercit libertatea de exprimare. Dacă poziţia oficială asupra istoriei poporului şi limbii este una propagandistică, mincinoasă, eu îmi rezerv dreptul să o critic şi să adopt o poziţie pe care o consider în concordanţă cu adevărul istoric.

Toli Cuturicu, după nume tu eşti armân, deci asta poate să-ţi scuze întrucîtva lipsa de cunoştinţe în ce priveşte istoria poporului şi a limbii rumîne. Probabil că stai ceva mai bine în ce priveşte istoria poporului armân şi a limbii sale. Dacă nu ştiai, află că numele adevărat al poporului majoritar care locuieşte între Dunăre, Nistru şi Tisa este RUMÎN şi nu ROMÂN. Iată ce spunea istoricul C.C. Giurescu în tratatul lui de istorie, publicat între 1935-1946. ============================= Numele nostru generic şi străvechi, acela pe care-l întrebuinţează poporul, este numele de rumân. Forma român pare a fi mai nouă -- o găsim în veacul al XVI-lea în "Palia de la Orăştie" -- şi se datorează influenţei literare. Rumân este însă vechiul nume al romanilor, modificat după legile dezvoltării limbii noastre. [...] Ca şi pentru popor, noi am avut şi pentru ţară un nume străvechi şi generic: acela de Ţara Rumânească. Constantin C. Giurescu: Istoria Românilor (volumul II) - Editura All, Bucureşti, 2007 Capitolul "Numele Poporului şi al Ţării", pagina 242 ============================= Iată ce zice şi un alt istoric, P.P. Panaitescu, într-un articol publicat în 1943: ============================ Numele românilor vine de la Roma, e cea mai autentică dovadă a originii noastre şi am putea spune, pe temeiul acestui nume, că suntem singurii descendenţi autentici care n-am lepădat numele de familie dintre toate popoarele romanice, căci nici unul afară de al nostru n-a păstrat acest nume. Chiar în anume regiuni, unde vremelnic numele statului a înlocuit numele neamului, ca în Moldova, deşi oamenii îşi ziceau moldoveni, dar când întreabă de limbă în toate vremile ziceau: „Ştii româneşte?", precum observa încă din 1684 Miron Costin în poema sa polonă, dedicată regelui Sobiesk; („szty rumyneszte?") De fapt, numele, aşa cum l-a păstrat tradiţia, este rumân şi Ţara Rumânească; aşa scriu toţi cronicarii şi aşa este tipărit în cărţile vechi bisericeşti şi în actele domneşti. Şi azi în popor şi chiar la oameni cu carte se aude zicîndu-se rumân, în loc de român. Aşa cere spiritul limbii noastre, cuvintele latine, ca bonus, dolor, morire, nomen, au transformat pe o în u, când au trecut în limba noastră, adică: bun, durere, murire, nume. Aşa şi romanus a dat rumân. Numai pe cale cărturărească rumân s-a transformat mai târziu în român, adică acei oameni mai învăţaţi care ştiau că numele neamului nostru se trage din acel al romanilor, au crezut că rumân este o greşeală, pe care s-au apucat s-o corecteze. Primii care au scris român (românilor) sunt tocmai editorii "Vechiului Testament" tipărit la Orăştie la 1585 (Palia de la Orăştie), dar atunci această transformare savantă n-a prins împotriva limbii populare. Câteodată, în copiile de letopiseţe, ce se făceau în veacul al XVIII-lea pentru curţile boiereşti, unii grămătici înlocuiau numele rumân cu român, dar acestea sunt cazuri cu totul sporadice. Abia în veacul al XlX-lea, oamenii învăţaţi, sub influenţa Şcolii Ardelene din Blaj, au zis consecvent români, nume care s-a generalizat sub influenţa şcolii (Petru Maior zicea de-a dreptul romani şi romanilor.) Numele acesta, rumân, să zicem şi noi de acum înainte român, cum se zice azi, era numele poporului peste despărţirile de stat, era un nume naţional care nu se acoperă cu ideea de supuşi ai unui stat, cum ar fi francez, bulgar, rus. P.P. Panaitescu: Interpretări Româneşti - Editura Enciclopedică (Bucureşti, 1994) Capitolul "Numele Neamului şi al Ţării Noastre" (pagina 65) ========================= Notă: Am respectat întrutotul grafia folosită în cărţile de unde am dat citatele. Însă eu socotesc că Â este o literă care nu are ce căuta în alfabetul limbii noastre, pentru că singurul său rol este unul propagandistic, acela de a-i prosti pe străini, dar şi pe autohtoni în a pune semnul egal între ROMANI (poporul antic) şi ROMÂNI (poporul majoritar care trăieşte între Dunăre, Nistru şi Tisa). Numele adevărat al poporului este deci RUMÎN şi nu ROMÂN. Forma ROMÂN este o invenţie propagandistică din secolul XIX, creată special pentru a produce o iluzie optică în mintea străinilor şi a-i determina pe aceştia să-i considere pe rumîni ca fiind urmaşi direcţi ai romanilor, neamestecaţi cu daci, slavi sau cu alte popoarele migratoare care au stat mai mult sau mai puţin pe teritoriul de la nordul Dunării. Cine a citit cărţi de istorie (scrise de Xenopol, Iorga, Giurescu şi toţi istoricii mai noi) ştie că lucrurile legate de formarea poporului rumîn sînt mult mai complicate, în primul rînd de faptul că romanii n-au adus în Dacia decît puţini italici, majoritatea coloniştilor provenind din popoare balcanice şi orientale care au fost cucerite anterior de romani. Deci marea majoritate a strămoşii rumînilor pe linie romană nu au venit din Italia, ci din Tracia, Moesia, Iliria (Panonia şi Dalmaţia), Asia Mică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord. Cea mai mare parte dintre aceşti strămoşi ai rumînilor nu erau latini (italici), ci latinofoni, adică erau doar vorbitori de latină (o minoritate din ei vorbea greaca sau alte limbi) fără să aibă vreo legătură cu Italia. Deci asocierile strînse între romanii din antichitate şi populaţia actuală din arealul carpato-danubiano-pontic sînt forţate, mai ales că romanii s-au retras din teritoriile dace cucerite (Oltenia, Banat, Ardeal) după doar 165 de ani, iar urmele de civilizaţie romană au fost distruse foarte repede de popoarele migratoare (germani, sciţi, etc.) şi de dacii liberi care i-au determinat pe romani să plece. După asta au urmat 1000 de ani de migraţii neîntrerupte, în timpul cărora urmaşii coloniştilor latinofoni aduşi de romani s-au amestecat în principal cu slavii, şi în mai mică măsură cu alte popoare migratoare. Limba vorbită azi de noi este o limbă romanică (caracter întărit de relatinizarea limbii din secolul XIX), dar poporul nu este latin, aşa cum se minte. Poporul rumîn provine genetic dintr-un amestec de populaţii în care componenta latină (italică) este minoră. În plus de asta, cultura şi civilizaţia rumînă nu a avut niciodată nimic de-a face cu cultura şi civilizaţia latină, pentru că cultura şi civilizaţia rumînă a pornit de la zero, nu s-a bazat pe cultura şi civilizaţia romană (ale căror urme au fost distruse de primele valuri de migratori ajunse în Dacia după abandonarea ei de către romani). Ca să se dovedească o dată în plus faptul că rumînii nu se simt apropiaţi de latinitate nu trebuie decît să fie dat exemplul softurilor traduse. Majoritatea populaţiei autohtone foloseşte softuri în engleză, care este o limbă germanică, şi nu în rumînă, care este o limbă romanică. P.S. Toli Cuturicu, eu zic să te preocupi mai degrabă de schimbarea de nume a etnicilor aromâni, dintre care o bună parte nu se consideră "fraţi cu românii" şi nici nu vor să li se mai zică aromâni, ci armâni, pentru că ei se consideră macedoneni (makedonarmãnji). Citeşte discuţia de mai jos ca să te lămureşti cum stă treaba: http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/23/fratii-nostrii-aromanii/

Stilul aşa-zis academic nu este corect, el este mincinos şi antinaţional. Nu cred că există vreo instituţie care a făcut mai mult rău limbii romîne decît Academia. În secolul 19 academicienii au promovat scrierea etimologică fără diacritice, ceea ce ducea la o limbă aberantă, nepractică şi ridicolă. Cu chiu cu vai, după nenumărate certuri cu literaţii din epocă (în special cu Titu Maiorescu), Academia a acceptat principiul natural de scriere a limbii romîne, cel fonetic, nu însă înainte de a-l sabota din toate puterile inoculînd în el veninul exhibiţionist, prin regula absolut tîmpită de a scrie acelaşi sunet cu două litere diferite (Î şi Â), în funcţie de etimologia cuvîntului respectiv. Iar scoaterea cuvîntului romînesc "sînt" din limbă şi înlocuirea lui cu cuvîntul latinesc "sunt" este cu adevărat un act antinaţional, de trădare a limbii şi poporului romîn. Şi toate astea doar pentru a-i prosti pe romîni şi pe străini deopotrivă în a crede că romînii sînt un popor "latin", cînd absolut toţi istoricii romîni profesionişti spun (pe baza inscripţiilor istorice existente) că strămoşii romînilor pe filieră romană nu au venit din Italia, ci din teritoriile provinciilor estice ale imperiului, adică din Tracia, Iliria, Asia Mică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord, fiind deci nu italici, ci latinofoni (vorbitori de limbă latină) traci, iliri, microasiatici, sirieni, palestinieni, nord-africani, etc. Contribuţia Academiei la stricarea limbii romîne s-a văzut şi în 1993, cînd revenirea la scrisul arhaic din 1904 a adus cu el probleme de ortografie nemaiîntîlnite înainte, alături de îngreunarea vorbirii prin folosirea neromînescului "sunt". În plus de complicarea absolut gratuită a scrierii, Academia se face că nu vede că cei mai mulţi dintre romîni (milioane de oameni) scriu incorect la calculator, fără diacritice. Şi procedează astfel pentru că Academia urăşte diacriticele şi le-a urît dintotdeauna, pentru că ele demonstrează fără putinţă de tăgadă că limba romînă este o limbă mult diferită faţă de latina cu care se înrudeşte. Este ridicol ca în ziua de azi academicienii, în marea lor majoritate nişte nepricepuţi în domeniul filologiei şi lingvisticii, să fie cei care decid regulile de scriere a limbii romîne pe baza unor concepţii din secolul 19, care în Romînia a fost secolul minciunilor propagandistice cu privire la limba şi istoria poporului romîn. Cine vrea cu adevărat să se lămurească asupra resorturilor care au stat în 1993 la originea arhaizării scrisului trebuie să citească discuţia detaliată de pe forumul Softpedia, menţionată mai jos, unde se arată clar că măsura a fost luată pentru a-i salva de la oprobriul public pe academicienii romîni care se compromiseseră grav prin colaborarea cu regimul comunist de dinainte de 1990, care a culminat cu primirea cuplului prezidenţial în Academie, deşi cei doi erau semianalfabeţi notorii. Probabil că tot din cauza asta Academia sprijină scrisul fără diacritice, cel care îi face pe toţi romînii care îl practică să apară ca nişte persoane alfabetizate doar pe jumătate. Discuţie despre scrierea verbului "a fi" (sînt/sunt) şi despre folosirea a două litere diferite (Î şi Â) pentru acelaşi sunet

Well, there are two problems here, one is my fault, the other is your fault. The process should work smoothly after reading this message. 1) I forgot to write in my previous message that the file ResGen.exe must also be moved in the folder (C:\temp) with the resx file. Attention, this is not the same file as ResxCheck.exe and you cannot use any ResGen.exe file. I saw that in another thread someone already told you that and attached the correct file for you to use. 2) Indeed, as Sarkut pointed out, your command lacks the number 3, which is the version number of the software. As PDN is now at version 3.5, the number 3 must be used So, for the greek language the command should be: resgen /compile Strings.el.resx,PaintDotNet.Strings.3.EL.resources The full path will look like this: C:\temp>resgen /compile Strings.el.resx,PaintDotNet.Strings.3.EL.resources

1) Move your resx file into a folder, for example in C:\temp. In the same folder should aslo be moved the ResGen.exe file, which can be downloaded from here. 2) Type "cmd" (without quotes) in the search box of Windows 7 and then press Enter. The MS-DOS command prompt will appear. Type "cd c:\temp" (without quotes and with a space between cd an c) to change the folder to the one where you have the resx file. Then right-click and paste the following string adapted for your language: resgen /compile Strings.xx.resx,PaintDotNet.Strings.3.XX.resources (the xx and XX are the 2-letter code for the language) For the romanian language (xx = ro and XX = RO) the above string is: resgen /compile Strings.ro.resx,PaintDotNet.Strings.3.RO.resources In the MS-DOS prompt the command will look like this after pasting the string: C:\temp>resgen /compile Strings.xx.resx,PaintDotNet.Strings.3.XX.resources for romanian it is: C:\temp>resgen /compile Strings.ro.resx,PaintDotNet.Strings.3.RO.resources 3) Press Enter and the language file will be generated automatically. Move it in the Paint.NET folder and then choose your language from within the software (Utilities menu).

Traducerea în română a fost actualizată şi e acum compatibilă cu Paint.NET 3.5 beta 2. Adresa de unde poate fi descărcată este: http://muntealb.orgfree.com/Traduceri/t ... #Paint.NET ============== The romanian translation has been updated and is now compatible with Paint.NET 3.5 beta 2. The download address is specified above.

Ba descarcă traducerea şi pune-o în dosarul de instalare a lui Paint.NET, nu îţi face nici o schimbare la program, poţi să-l foloseşti după aceea în ce limbă vrei. Trecerea de la o limbă la alta se face din meniul Help, adică aşa: Help>Language>română. Totul nu durează decît 2-3 secunde. În legătură cu cearta de aici, e vorba de o chestie de principiu a mea şi nu numai a mea. Eu scriu cu "Î din I" şi cu "sînt", pentru că mi se pare ilogic să existe două litere (Î şi Â) pentru acelaşi sunet (Î = I posterior). Aşa ceva nu cred că mai există în vreo limbă din lume şi nu îşi are locul într-o limbă modernă, care trebuie să fie cît mai simplă şi mai precisă, adică să fie adaptată vremurilor prezente şi viitoare, nu să stea încremenită în trecutul dintre cele două războaie mondiale. Cît despre "sînt" sau "sunt", este logic să se scrie şi să se pronunţe "sînt", nimeni nu pronunţă "sunt", pentru că e mai greu de pronunţat decît "sînt" atunci cînd se vorbeşte normal. Cine vrea să afle mai multe despre disputa dintre adepţii cele două tipuri de ortografie poate citi discuţiile recente de mai jos: http://forum.softpedia.com/index.php?sh ... 4379&st=18 http://www.mandrivausers.ro/forum/index ... 973.0.html http://groups.google.ro/group/diacritic ... d307381f4c

Come on, send a personal message to Rick, he will give you the source code of Paint.NET or only the items that you need (ResGen.exe and the Resx file). You just want to translate the software, there's nothing wrong with that.

You are right, the source code is not available anymore. I didn't notice that. Actually just ask Rick for the 3.36 RESX file, it will surely send it to you. And if the source code is (temporarily) not available, the RESX file could be put somewhere in the download page for the new translators.

There are many Diff tools, some free, some shareware. You need one to spot the differences between two RESX english files, for two subsequent releases of Paint.NET. I use DiffMerge, which spots differences to the letter level and is free. http://sourcegear.com/diffmerge/index.html Other free tools are: http://sourceforge.net/projects/winmerge/ http://www.prestosoft.com/edp_examdiff.asp http://www.pspad.com/index_en.html (diff module is integrated in the app) And some shareware ones: http://www.grigsoft.com/ http://www.scootersoftware.com/ http://www.prestosoft.com/

Traducerea în română a fost actualizată şi e acum compatibilă cu Paint.NET 3.35. Adresa de unde poate fi descărcată este: http://muntealb.bravehost.com/Traduceri ... #Paint.NET ============== The romanian translation has been updated and is now compatible with Paint.NET 3.35. The download address is specified above.

I can confirm that there are 2 Render submenus (one localized, the other in english) and a Color menu (untranslated). This appears regardless of the language chosen for the interface, with the exception of english (where the Effects menu has a single Render submenu, as it should be). I am using PDN 3.31 on XP SP2. The installation is an upgrade from PDN 3.30. Later edit: I have unistalled PDN and the reinstalled it. The duplicate menu does not appear anymore and also the Color menu does not appear. It seems that in PDN 3.30 the Ed Harvey effects were included in the installation and they caused the localization problems. In PDN 3.31 they are not installed by default.

Traducerea în română a fost actualizată şi e acum compatibilă cu Paint.NET 3.30. Adresa de unde poate fi descărcată este: http://muntealb.bravehost.com/Traduceri ... #Paint.NET ============== The romanian translation has been updated and is now compatible with Paint.NET 3.30. The download address is specified above.