Sign in to follow this  
muntealb

Romanian Translation

Recommended Posts

Toli Cuturicu, după nume tu eşti armân, deci asta poate să-ţi scuze întrucîtva lipsa de cunoştinţe în ce priveşte istoria poporului şi a limbii rumîne. Probabil că stai ceva mai bine în ce priveşte istoria poporului armân şi a limbii sale.

Dacă nu ştiai, află că numele adevărat al poporului majoritar care locuieşte între Dunăre, Nistru şi Tisa este RUMÎN şi nu ROMÂN.

Iată ce spunea istoricul C.C. Giurescu în tratatul lui de istorie, publicat între 1935-1946.

=============================

Numele nostru generic şi străvechi, acela pe care-l întrebuinţează poporul, este numele de rumân. Forma român pare a fi mai nouă -- o găsim în veacul al XVI-lea în "Palia de la Orăştie" -- şi se datorează influenţei literare. Rumân este însă vechiul nume al romanilor, modificat după legile dezvoltării limbii noastre.

[...]

Ca şi pentru popor, noi am avut şi pentru ţară un nume străvechi şi generic: acela de Ţara Rumânească.

Constantin C. Giurescu: Istoria Românilor (volumul II) - Editura All, Bucureşti, 2007

Capitolul "Numele Poporului şi al Ţării", pagina 242

=============================

Iată ce zice şi un alt istoric, P.P. Panaitescu, într-un articol publicat în 1943:

============================

Numele românilor vine de la Roma, e cea mai autentică dovadă a originii noastre şi am putea spune, pe temeiul acestui nume, că suntem singurii descendenţi autentici care n-am lepădat numele de familie dintre toate popoarele romanice, căci nici unul afară de al nostru n-a păstrat acest nume. Chiar în anume regiuni, unde vremelnic numele statului a înlocuit numele neamului, ca în Moldova, deşi oamenii îşi ziceau moldoveni, dar când întreabă de limbă în toate vremile ziceau: „Ştii româneşte?", precum observa încă din 1684 Miron Costin în poema sa polonă, dedicată regelui Sobiesk; („szty rumyneszte?")

De fapt, numele, aşa cum l-a păstrat tradiţia, este rumân şi Ţara Rumânească; aşa scriu toţi cronicarii şi aşa este tipărit în cărţile vechi bisericeşti şi în actele domneşti. Şi azi în popor şi chiar la oameni cu carte se aude zicîndu-se rumân, în loc de român. Aşa cere spiritul limbii noastre, cuvintele latine, ca bonus, dolor, morire, nomen, au transformat pe o în u, când au trecut în limba noastră, adică: bun, durere, murire, nume. Aşa şi romanus a dat rumân. Numai pe cale cărturărească rumân s-a transformat mai târziu în român, adică acei oameni mai învăţaţi care ştiau că numele neamului nostru se trage din acel al romanilor, au crezut că rumân este o greşeală, pe care s-au apucat s-o corecteze. Primii care au scris român (românilor) sunt tocmai editorii "Vechiului Testament" tipărit la Orăştie la 1585 (Palia de la Orăştie), dar atunci această transformare savantă n-a prins împotriva limbii populare. Câteodată, în copiile de letopiseţe, ce se făceau în veacul al XVIII-lea pentru curţile boiereşti, unii grămătici înlocuiau numele rumân cu român, dar acestea sunt cazuri cu totul sporadice. Abia în veacul al XlX-lea, oamenii învăţaţi, sub influenţa Şcolii Ardelene din Blaj, au zis consecvent români, nume care s-a generalizat sub influenţa şcolii (Petru Maior zicea de-a dreptul romani şi romanilor.)

Numele acesta, rumân, să zicem şi noi de acum înainte român, cum se zice azi, era numele poporului peste despărţirile de stat, era un nume naţional care nu se acoperă cu ideea de supuşi ai unui stat, cum ar fi francez, bulgar, rus.

P.P. Panaitescu: Interpretări Româneşti - Editura Enciclopedică (Bucureşti, 1994)

Capitolul "Numele Neamului şi al Ţării Noastre" (pagina 65)

=========================

Notă: Am respectat întrutotul grafia folosită în cărţile de unde am dat citatele. Însă eu socotesc că Â este o literă care nu are ce căuta în alfabetul limbii noastre, pentru că singurul său rol este unul propagandistic, acela de a-i prosti pe străini, dar şi pe autohtoni în a pune semnul egal între ROMANI (poporul antic) şi ROMÂNI (poporul majoritar care trăieşte între Dunăre, Nistru şi Tisa).

Numele adevărat al poporului este deci RUMÎN şi nu ROMÂN. Forma ROMÂN este o invenţie propagandistică din secolul XIX, creată special pentru a produce o iluzie optică în mintea străinilor şi a-i determina pe aceştia să-i considere pe rumîni ca fiind urmaşi direcţi ai romanilor, neamestecaţi cu daci, slavi sau cu alte popoarele migratoare care au stat mai mult sau mai puţin pe teritoriul de la nordul Dunării. Cine a citit cărţi de istorie (scrise de Xenopol, Iorga, Giurescu şi toţi istoricii mai noi) ştie că lucrurile legate de formarea poporului rumîn sînt mult mai complicate, în primul rînd de faptul că romanii n-au adus în Dacia decît puţini italici, majoritatea coloniştilor provenind din popoare balcanice şi orientale care au fost cucerite anterior de romani. Deci marea majoritate a strămoşii rumînilor pe linie romană nu au venit din Italia, ci din Tracia, Moesia, Iliria (Panonia şi Dalmaţia), Asia Mică, Orientul Mijlociu, Africa de Nord. Cea mai mare parte dintre aceşti strămoşi ai rumînilor nu erau latini (italici), ci latinofoni, adică erau doar vorbitori de latină (o minoritate din ei vorbea greaca sau alte limbi) fără să aibă vreo legătură cu Italia. Deci asocierile strînse între romanii din antichitate şi populaţia actuală din arealul carpato-danubiano-pontic sînt forţate, mai ales că romanii s-au retras din teritoriile dace cucerite (Oltenia, Banat, Ardeal) după doar 165 de ani, iar urmele de civilizaţie romană au fost distruse foarte repede de popoarele migratoare (germani, sciţi, etc.) şi de dacii liberi care i-au determinat pe romani să plece. După asta au urmat 1000 de ani de migraţii neîntrerupte, în timpul cărora urmaşii coloniştilor latinofoni aduşi de romani s-au amestecat în principal cu slavii, şi în mai mică măsură cu alte popoare migratoare. Limba vorbită azi de noi este o limbă romanică (caracter întărit de relatinizarea limbii din secolul XIX), dar poporul nu este latin, aşa cum se minte. Poporul rumîn provine genetic dintr-un amestec de populaţii în care componenta latină (italică) este minoră. În plus de asta, cultura şi civilizaţia rumînă nu a avut niciodată nimic de-a face cu cultura şi civilizaţia latină, pentru că cultura şi civilizaţia rumînă a pornit de la zero, nu s-a bazat pe cultura şi civilizaţia romană (ale căror urme au fost distruse de primele valuri de migratori ajunse în Dacia după abandonarea ei de către romani).

Ca să se dovedească o dată în plus faptul că rumînii nu se simt apropiaţi de latinitate nu trebuie decît să fie dat exemplul softurilor traduse. Majoritatea populaţiei autohtone foloseşte softuri în engleză, care este o limbă germanică, şi nu în rumînă, care este o limbă romanică.

P.S.

Toli Cuturicu, eu zic să te preocupi mai degrabă de schimbarea de nume a etnicilor aromâni, dintre care o bună parte nu se consideră "fraţi cu românii" şi nici nu vor să li se mai zică aromâni, ci armâni, pentru că ei se consideră macedoneni (makedonarmãnji). Citeşte discuţia de mai jos ca să te lămureşti cum stă treaba:

http://cubreacov.wordpress.com/2009/05/23/fratii-nostrii-aromanii/

Edited by muntealb

Share this post


Link to post
Share on other sites

Schimbă atunci şi titlul postării, să se ştie că ai făcut o traducere în limba rumînă, iar nu în cea română, aşa cum fals vrei să se creadă.

Limba folosită aici seamănă cu cea din Transnistria (încă) sovietică.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Toli Cuturicu, nu te pot împiedica să te faci de rîs, dacă asta intenţionezi. Ţi-am mai spus că problema ta este că te comporţi ca un politruc comunist, care crede că poate suplini prin agresivitate şi propagandă lipsa argumentelor. Cred că nu te aştepţi ca eu să urmez sfaturile unuia care minte pe faţă, susţinînd că el cunoaşte limba vorbită în Transnistria. Dar continui să mă distrez pe seama vorbelor tale, mai ales că acum ceva vreme mă făceai moldovean din Basarabia, iar acum mă faci moldovean din Transnistria.

Este incredibil cum tu nu percepi faptul că te porţi exact ca un comunist habotnic, deşi clamezi că eşti anticomunist. În comunism nu exista libertate de exprimare, pentru că părerile diferite de cea oficială nu erau tolerate. Cine se îndepărta de linia partidului era numit deviaţionist şi era pedepsit prompt de activiştii comunişti, care se asigurau că nimeni nu pericilitează poziţia oficială prin adoptarea unor poziţii alternative.

Pe situl meu, dar şi în general, eu am dreptul să adopt orice poziţie vreau referitoare la popor şi limbă, pentru că îmi exercit libertatea de exprimare. Dacă poziţia oficială asupra istoriei poporului şi limbii este una propagandistică, mincinoasă, eu îmi rezerv dreptul să o critic şi să adopt o poziţie pe care o consider în concordanţă cu adevărul istoric.

Edited by muntealb

Share this post


Link to post
Share on other sites

În regulă. Dar atunci de ce nu ai curajul să scrii la fel şi aici. Să ştie toată lumea că traducerea este într'o altă limbă, în limba "rumînă".

Altfel înseamnă că induci în eroare utilizatorii, care cred că descarcă o traducere în limba română literară.

Share this post


Link to post
Share on other sites

Ha, ha, ha, eşti cu adevărat masochist, altfel n-ai continua să-ţi arăţi ignoranţa cu fiecare mesaj postat. Uite, în ultimul mesaj tocmai demonstrezi că nu ştii ce este aia "limbă literară". Ei bine, limba literară nu are legătură cu grafia, deci faptul că un material este scris cu Î peste tot şi cu "sînt" nu înseamnă că nu este scris în "limba literară". Aşa cum ţi-am mai explicat, există cărţi şi ziare scrise cu această grafie, iar populaţia continuă să le cumpere şi să le citească, fără a avea cea mai mică problemă. Ca să nu mai spun de faptul că o bună parte din populaţie scrie astfel. Ca să înţelegi mai bine lucrurile, am să ofer o paralelă ce se referă un subiect cu care eşti probabil familiarizat, anume limba armână (aromână). În momentul de faţă există două alfabete în uz pentru armână, unul cu 6 diacritice şi altul cu 1 diacritică. Ambele sînt folosite şi nu spune nimeni că doar unul dintre alfabete este potrivit pentru a se scrie în "limba literară", deşi diferenţele dintre cele două alfabete armâne sînt mult mai mari decît cele dintre grafiile româneşti cu Î/sînt şi Â/sunt. Pot să-ţi dau şi exemplu sîrbilor, care au două alfabete în uz, unul chirilic şi altul latin, ambele fiind folosite pentru cărţi şi ziare, fără ca să apară acuze de nefolosire a limbii literare cînd se scrie cu unul sau altul dintre alfabete.

Trebuie să recunosc că mă distrează de minune mesajele tale agresiv-manipulatoare, în buna tradiţie propagandistică. Şi mă distrează şi faptul că îţi închipui că eşti convingător şi că poţi să influenţezi părerea cuiva prin astfel de metode complet depăşite. Te comporţi de parcă ai fi fost resuscitat din trecut, din perioada în care se credea că propaganda patriotardă reprezintă o soluţie. Dar cel mai grav este că tu nu sesizezi ineficienţa acestei propagande, mai ales acum cînd poţi vedea acest lucru uitîndu-te în jurul tău. Nu se poate să nu fi observat că propaganda nu-i poate ţine pe oameni în ţara lor şi că se pleacă pe capete, cu sutele de mii şi milioanele. Degeaba s-a inventat în secolul XIX lăudăroşenia cu ROMÂNIA, descinsă din ROMANIA (numele dat Imperiul Roman). Cuvîntul ROMÂNIA a rămas doar pe post de iluzie optică de prostit străinii şi nimic mai mult. Ba chiar în ziua de azi străinii confundă ROMANIA (numele adoptat relativ recent în engleză al ROMÂNIEI) cu "Ţara Ţiganilor", pentru că în engleză ţiganii se numesc ROMA. Complet dezinteresat de astfel de lucruri, poporul îşi face bagajele şi părăseşte ţara "continuatoare a imperiului roman", aşa cum îşi părăseşte şi limba, descendentă din latină. Nu este de niciun folos că ţara se numeşte "România" şi limba se numeşte "română", asta nu mai contează deloc pentru miile de oameni care pleacă lunar pentru a se stabili în alte ţări. Nu cu propagandă patriotardă se păstrează populaţia în ţară, cred că oricine şi-a putut da seama de acest lucru şi înainte şi după 1990. Şi nu cu propagandă patriotardă este determinată populaţia să continue să-şi folosească limba maternă şi s-o scrie în mod corect, cu diacritice.

Eu am participat la multe discuţii despre starea limbii actuale şi despre tendinţa de a o abandona în favoarea englezei cînd vine vorba de folosirea calculatorului. La nici una din aceste discuţii nu am observat participarea lui Toli Cuturicu...

Edited by muntealb

Share this post


Link to post
Share on other sites

Bine, cetăţene, tu ai întotdeauna dreptate şi scrii 20 de rânduri pentru fiecare două ale mele.

Problema este că numeşti limba "rumînă" pe site-ul tău, dar nu şi aici. De ce nu foloseşti acelaşi cuvânt, "rumînă", cu "u" şi aici?

Asta nu mai ţine de grafie. Este vorba de un alt sunet, "u" în loc de "o", care se pronunţă diferit.

Share this post


Link to post
Share on other sites

În principal din motive de compatibilitate şi pentru că nu vreau să le creez bătăi de cap în plus producătorilor de softuri. N-am chef să mă apuc să le zic, vedeţi că am schimbat denumirea limbii, din următoarele motive. Cei care creează softuri care pot fi traduse trebuie sprijiniţi şi nu zăpăciţi cu informaţii de care nu sînt interesaţi. Pe situl meu pot să fac ce schimbări vreau, pentru că nu trebuie să-mi expun argumentele, din moment ce le ştiu deja. De altfel schimbarea din "română" în "rumînă" este de dată recentă, nu are mai mult de o lună. Iar numărul de descărcări ale traducerilor nu s-a modificat deloc în urma schimbării. Cine are nevoie de traducere o descarcă şi o foloseşte, că doar este gratis.

În plus de asta, problema principală nu este dezbaterea grafiei rumîn/român, Î/ sau sînt/sunt. Nici pe departe. Problema cea mai gravă este refuzul unei mari părţi a populaţiei de a folosi softuri în limba maternă. Din discuţiile pe tema asta la care am participat a reieşit că o parte importantă din populaţie iubeşte engleza şi în acelaşi timp şi-a pierdut încrederea în limba maternă, pe care nu o mai priveşte ca pe o limbă modernă şi modernizabilă, ci ca pe una primitivă şi care nu trebuie modernizată, pentru că oricum engleza este mai bună. Aici este problema serioasă, în această percepţie greşită şi fatalistă (mioritică) a populaţiei, percepţie pe care nici una dintre oficialităţi nu a încercat să o combată de cînd folosirea calculatoarelor a devenit foarte răspîndită. Degeaba se spune "mult e dulce şi frumoasă limba ce-o vorbim", degeaba se vorbeşte de originea latină, degeaba s-a făcut relatinizarea din secolul XIX, degeaba s-a luat decizia în 1993 de revenire la grafia cu  şi "sunt". Toate astea n-au folosit la nimic din momentul în care calculatoarele personale au intrat în casele oamenilor. PC-urile au ajuns în postura, absolut nemeritată, de călăi ai limbii noastre, cînd de fapt calculatoarele personale permit folosirea softurilor în orice limbă de pe glob, dacă există traducere pentru ele. Este straniu ce s-a întîmplat aici, fiind vorba de singura ţară din Europa unde aproape nimănui nu-i mai pasă de limba maternă de cînd cu englezirea adusă de calculatoare şi internet. Acest lucru se vede din lipsa de interes pentru scrierea corectă a limbii (cu diacritice), produsă de absenţa aproape generalizată de pe piaţă a tastaturilor cu mapare corespunzătoare alfabetului limbii oficiale, ca şi mai ales din faptul că marea majoritate a calculatoarelor sînt livrate cu sistemul de operare în engleză.

Edited by muntealb

Share this post


Link to post
Share on other sites

Create an account or sign in to comment

You need to be a member in order to leave a comment

Create an account

Sign up for a new account in our community. It's easy!

Register a new account

Sign in

Already have an account? Sign in here.

Sign In Now
Sign in to follow this